Data de 18 ianuarie 1821 marchează începutul Revoluţiei de la 1821.
Marii boieri Grigore Brâncoveanu, Grigore Ghica şi Barbu Văcărescu, membri ai Comitetului de Oblăduire, dar şi ai Eteriei, încheie o înţelegere cu Tudor Vladimirescu prin care îi făgăduiesc slugerului să-i acorde tot sprijinul pentru ridicarea poporului la luptă.
Revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu a fost unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaştere naţională a României. Revoluţia a avut cauze naţionale, economice şi sociale şi, deşi a fost în cele din urmă înfrântă, a adus în atenţia cancelariilor marilor puteri europene situaţia din Principatele Dunărene şi a determinat Imperiul Otoman să pună capăt domniilor fanariote.
Revoluţia română de la 1821 s-a integrat în mişcarile generale sociale şi naţionale care au zdruncinat continentul european de la vest la est, dar şi dincolo de Oceanul Atlantic, în America Latină, la graniţa dintre secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea. În toate aceste mişcări revoluţionare se disting o serie de ţeluri comune – libertate, independenţă şi unitate naţională – stimulate şi promovate în toată lumea de Revoluţia americană de la 1783 şi de Revoluţia franceză de la 1789, dar prezente şi în Supplex Libellus Valachorum redactat de Nicolae Ursu în 1784.
Ţelurile revoluţiei de la 1821 au fost consemnate în diferite acte, începând cu Proclamaţia de la Padeş şi Scrisoarea către Poartă „Cererile norodului românesc” din 23 ianuarie/4 februarie 1821, continuând cu Proclamaţiile din 16/28 martie, 20 martie/1 aprilie, al doilea „arzmagzar” către Poartă din 27 martie/8 aprilie şi alte scrisori şi declaraţii ale lui Vladimirescu. Din toate documentele reiese că se urmărea realizarea în etape succesive a unor măsuri care să asigure instituirea unei noi ordini sociale şi politice şi să asigure accesul ţării la un statut de mai largă independenţă.
În cadrul „Cererilor norodului românesc” (un document care trebuia să devină germenele unei constituţii româneşti), se proclama că „în folosul a toată obştea” să fie instaurată o viaţă politică şi administrativă românească, (prin eliminarea elementului fanariot), „Cererile…” urmând să fie întărite cu jurămât, recunoscute de sultan şi garantate de Austria şi Rusia.
„Cererile…” prevedeau şi o reformă a justiţiei, prin desfiinţarea „legiuirii lui Caragea”, care nu era făcută „cu voinţa a tot norodul”. Învăţământul, care trebuia să cuprindă întreg „tineretul naţiunii roe” indiferent de originea socială, trebuia să devină treptat obligatoriu şi gratuit. Problemele fiscale formau un capitol aparte, urmând să fie puse pe baze noi, prin desfiinţarea vămilor interne şi reducerea taxelor vamale de import-export, măsuri care ar fi trebuit să impulsioneze viaţa economică.
Deşi înfrântă prin intervenţia armatelor otomane, Revoluţia din 1821 a reuşit să determine sfârşitul epocii fanariote prin restabilirea domniilor pământene, lucru care a dus la înlăturarea gravelor prejudicii aduse de Poartă statutului de autonomie a celor două Ţări Române. Totodată, revoluţia a consolidat ceea ce Nicolae Bălcescu va denumi mai târziu ca fiind „Partida Naţională”.
Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 16 ianuarie:
1689 – S-a născut Charles de Secondat Montesquieu, scriitor şi filosof, primul reprezentant al iluminismului francez. Lucrarea sa „De l’esprit des lois” stă la originea doctrinelor constituţionale liberale (m. 1755).
1778 – Exploratorul englez James Cook a ajuns aproape de Insulele Sandwich (Hawaii)
1821 – A încetat din viaţă Alexandru Şuţu, ultimul domn fanariot din Ţara Românească.
1844 – La Iaşi se joacă, în premieră, comedia lui V. Alecsandri „Iorgu de la Sadagura”, prima scriere dramatică originală a lui Alecsandri, considerată ca piatră de temelie a dramaturgiei româneşti
1847 – Franz Liszt concertează la Iaşi, în casa vistiernicului Alecu Balş, unde face cunoştinţă cu Vasile Alecsandri, Gheorghe Asachi, Costache Negri.
1848 – S-a născut, la Şira – Arad, scriitorul Ioan Slavici, nuvelist, romancier, memorialist, dramaturg şi gazetar (m. 1925).
1878 – Spiru Haret şi-a luat doctoratul în matematici la Sorbona cu o teză de mecanică cerească, devenită celebră.
1879 – La Teatrul Naţional din Bucureşti are loc premiera comediei „O noapte furtunoasă” de I.L.Caragiale.
1882 – S-a născut medicul Victor Gomoiu, primul român preşedinte al unei societăţi ştiinţifice internaţionale, respectiv al Societăţii Internaţionale de Istorie a Medicinei (m. 1960).
1892 – S-a născut comicul american Oliver Hardy (m. 1957).
1904 – S-a născut Cary Grant, actor american de origine engleză (d. 29 noiembrie 1986).
1916 – S-a născut Silviu Brucan, politician român (d. 2006)
1919 – A fost fondată compania Bentley Motors
1936 – A încetat din viaţă scriitorul britanic Rudyard Kipling, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1907 („Cărţile junglei”) (n. 30 dec. 1865)
1941 – În teritoriul Transilvaniei de Nord-Est, ocupat de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena, s-a dispus, printr-o ordonanţă, ca în toate actele de stare civilă numele româneşti să fie scrise cu grafie maghiară.
1968 – Marin Sorescu publică piesa „Iona”.
1990 – Prin Decretul-Lege nr. 30, patrimoniul fostului Partid Comunist Român a fost trecut în proprietatea statului.
1992 – Guvernul României a recunoscut Republica Croaţia şi Republica Slovenia.
1995 – A fost finalizat textul Protocolului cvadripartit, de către PDSR, PUNR, ca partide aflate la guvernare, şi PRM, PSM – grup supranumit la acea vreme „patrulaterul rosu” – , prin care acestea au convenit aupra continuării şi întăririi colaborării lor la nivel parlamentar, în teritoriu, precum şi în vederea realizării Programului de guvernare.
1996 – Comitetul Director al Băncii Mondiale a aprobat Împrumutul pentru ajustarea sectorului financiar şi al întreprinderilor (FESAL), în valoare de 280 milioane dolari. Împrumutul a fost acordat pentru o perioadă de 20 ani, cu o perioadă de graţie de 5 ani şi cu o rată a dobânzii standard a Băncii Mondiale.
1999 – Peste 10 000 de mineri încep un marş spre Bucureşti, în cadrul ultimei mineriade.
2004 – Proiectul privind autonomia Ţinutului Secuiesc a fost adoptat de delegaţii Consiliului Naţional al Secuilor (CNS).
2005 – Compania „Airbus” a lansat, la Toulouse, avionul A380, cel mai mare aparat de zbor din lume, destinat transportului civil.
2009 – A încetat din viaţă, în urma unui accident rutier, poetul Grigore Vieru (n. 14 februarie 1935).